În șase orașe din România nivelul de mulțumire în funcție de așteptările fiecăruia depășește 70%. 

Clasamentul a fost realizat de Banca Mondială.

În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%. Pe primele locuri se află Cluj-Napoca (83%), Oradea (79%) și Drobeta-Turnu Severin (74%).

În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%. Este vorba despre Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%), conform raportului Băncii Mondiale.

Facilitățile educaționale
Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție fațăde școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuniînregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).

Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%: Drobeta-Turnu Severin (86%), Băilești (85%) și Sinaia (82%). Polul opus al ierarhiei concentrează trei localități urbane, care au cumulat o pondere a mulțumirii de sub 50%: Caransebeș, Ștefănești (Argeș) și Mihăilești.

Starea străzilor
52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul celmai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).

Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre care două reședințe de județ: Constanța (76%) și Oradea (76%) și trei orașe mici: Isaccea, Bicaz și Moldova Nouă. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).

Starea clădirilor
Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total). Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane:patru reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea; trei orașe: Bicaz, Sinaia și Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei. Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).

Spațiile publice
Satisfacția față de spațiile publice este determinantă pentru satisfacția privind locuirea în oraș. 65% din populația urbană este mulțumită de spațiile publice de care dispune. Aprecierea față de spațiile publice este în general ridicată. Regiunea Nord-Vest înregistrează cota cea mai ridicată (71%), iar Sud-Muntenia nivelul cel mai scăzut (57%).

11 centre urbane înregistrează ponderi de mulțumire de peste 70% din totalul populației intervievate. În trei dintre acestea mulțumirea depășește 80% din total: Oradea (88%), Drobeta- Turnu Severin (84%), Sinaia (82%). Sub 50% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane: Bicaz (50%), Caransebeș (48%), Bolintin Vale (46%) și Ploiești (42%).

Satisfacția față de viața urbană
Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul celmai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%). Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.

În 9 orașe nivelul de satisfacție depășește 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Brașov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timișoara, Sighișoara (92%), Slatina și Iași (90%).

Satisfacția față de infrastructura și facilitățile urbane
Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului

Transportul urban
Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul. Utilizarea autoturismului tinde să crească odată cu creșterea dimensiunii urbane, a veniturilor respondentului și a nivelului acestuia de educație. În majoritatea localităților, gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia. Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest (55%) și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea Sud-Vest Oltenia (11%).

Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70%, în trei dintre acestea mulțumirea depășind 80% din totalul populației: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) și Brașov (81%). Patru centre urbane înregistrează valori de satisfacție sub 20%: două municipii, Moreni (14%) și Băilești (14%), și două orașe, ambele stațiuni, Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%).

Serviciile de sănătate
Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătateoferite la nivel local. În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%:Iași (70%), Drobeta-Turnu Severin (67%), Oradea (67%), Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), TârguSecuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al distribuției, tot șase localități înregistrează un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă localitatea Băile Herculane.

Articolul precedentComisia Europeană a aprobat schema de ajutoare de 1,5 miliarde EUR a României pentru întreprinderile mari consumatoare de energie
Articolul următorOficialii din Paris anunță că luminile turnului Eiffel se vor stinge mai devreme