La 50 de zile de la celebrarea Sărbătorilor Pascale, creștin ortodocșii și greco-catolici sărbătoresc în fiecare an Rusaliile, ziua Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, dăruindu-le haruri dumnezeiești.

Precum darul învățăturii, darul propovăduirii sau al tămăduirii, darul de a vorbi în mai multe limbi străine ca să fie înțeleși în peregrinările lor viitoare, pentru a răspândi cuvântul Domnului.

Este considerată și ziua întemeierii Bisericii creștine, pentru că, astăzi, când evreii sărbătoreau primirea Tăblițelor Legii pe Muntele Sinai de către profetul Moise, Apostolul Petru a vorbit mulțimii adunate în Ierusalim și a convertit la creștinism mii de oameni.

Duminica Mare sau Rusaliile încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. Până la sfârşitul secolului al IV-lea, Cincizecimea – numită așa deoarece Rusaliile sunt la 50 de zile după Înviere – era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh, dar apoi cele două sărbători au fost separate.

Rusaliile și „săptămâna Rusaliilor” sunt marcate de numeroase credințe, superstiții și ritualuri documentate în toate zonele țării.

Credințe frecvent întâlnite sunt Rusalii sau Iele, ritualul Călușului – element de patrimoniu cultural imaterial înscris de România în Lista Reprezentativă UNESCO, în anul 2008.

O altă tradiție este aceea a sfințirii crenguțelor de nuc sau de tei, cu care credincioșii vor împodobi apoi casele și icoanele pentru a fi protejați, binecuvântați și pentru a alunga spiritele malefice. În unele zone, se mai sfințesc leușteanul, usturoiul sau pelinul care se pun în sân sau buzunare, pentru protecție.

FOTO Călușul din Stolnici – județul Argeș. (Foto: Anamaria Iuga)

Articolul precedentPloaie, pe alocuri torențială, pe principalele artere rutiere, respectiv autostrăzi, duminică dumineață
Articolul următorAproape jumătate de țară, sub COD PORTOCALIU de vreme rea!