Municipiul Drobeta Turnu Severin ar putea să aibă, în cel mult doi ani, o centrală termică nouă, în sistem de cogenerare, pentru încălzirea în sistem centralizat a populației. Municipalitatea pregătește scoaterea la licitație a viitoarei construcții.
Nu mai puțin de trei variante au fost analizate la nivelul Primăriei Severin pentru a se găsi cea mai bună soluție de încălzire a orașului, în sistem centralizat. Soluțiile căutate vin să oprească coșmarul din fiecare iarnă al agentului termic furnizat în prezent de la două cazane cu păcură, închiriate de la fosta termocentrală de la Halânga. Cele trei variante analizate au fost: o centrală termică în cogenerare; o centrală termică fără cogenerare; montarea de centrale termice pe gaz la punctele termice din oraș. Se pare că varianta aleasă ar fi cea mai economică și va putea genera un preț mai bun pe gigacalorie.
„În acest moment suntem foarte aproape să scoatem la licitație o nouă variantă de încălzire a orașului. Vrem să mergem pe varianta unei centrale în cogenerare, cu cazane de apă fierbinte și motoare de înaltă eficiență, care să producă și curent electric. Ne dorim un preț rezonabil la gigacalorie, ne dorim în primul rând stabilitate din punct de vedere al asigurării căldurii, ca să nu ne mai trezim în prag de iarnă că nu știm ce să facem mai bine, vrem o variantă pe termen lung”, a declarat primarul municipiului Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu.
Problema termoficării Severinului a apărut imediat după falimentul RAAN și oprirea Termocentralei ROMAG TERMO și s-a accentuat în iarna 2016 – 2017, atunci când, în disperare de cauză, Primăria Severin a găsit soluția închirierii a două cazane ale vechii termocentrale și transformarea lor tehnică pentru a funcționa non-stop pe perioada iernii. Din păcate, singurul combustibil viabil găsit a fost păcura, un combustibil scump și care este consumat în cantități impresionante. Pentru a nu se ajunge la un dezastru în ceea ce privește plata facturilor de către populație, municipalitatea a acceptat subvenționarea la jumătate a gigacaloriei, ajunsă în acest an la aproape 600 de lei.
O altă problemă au fost fondurile necesare, pe care primăria a fost nevoită să le acopere din împrumuturi și subvenții de la Guvernul României.
