Criză de finanțare în spitalele din România. Sistemul sanitar are nevoie urgentă de aproape 8 miliarde de lei

Spitalele din România, sub presiunea lipsei de bani

Sistemul sanitar din România se confruntă cu o criză de finanțare, iar mai multe unități medicale riscă să întâmpine dificultăți în asigurarea serviciilor dacă bugetele nu vor fi suplimentate în perioada următoare. Potrivit informațiilor prezentate de Realitatea PLUS, spitalele ar mai avea resurse pentru aproximativ două săptămâni de funcționare în condiții normale, în timp ce necesarul suplimentar de finanțare pentru sistemul medical se apropie de 8 miliarde de lei.

Lipsa banilor pune presiune asupra spitalelor, serviciilor de ambulanță, unităților de primiri urgențe și programelor naționale de sănătate. În unele unități medicale, problemele financiare se reflectă deja în dificultățile de aprovizionare cu medicamente și în întârzierile la plata facturilor către furnizori, anunță Realitatea PLUS.

Managerii spitalelor încearcă să găsească soluții pentru continuarea activității, inclusiv prin amânarea unor plăți. Aceste măsuri nu pot însă înlocui finanțarea necesară pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Aproape 8 miliarde de lei, necesare pentru evitarea blocajului

Sistemul sanitar ar avea nevoie de aproape 8 miliarde de lei pentru acoperirea cheltuielilor și a obligațiilor financiare până la sfârșitul anului 2026.

Fondurile sunt necesare atât pentru unitățile medicale aflate în subordinea Ministerului Sănătății, cât și pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Printre cheltuielile care trebuie acoperite se numără:

• finanțarea spitalelor și a serviciilor medicale de urgență;

• plata serviciilor de ambulanță;

• achiziția de medicamente și materiale sanitare;

• decontarea serviciilor medicale și a tratamentelor;

• susținerea programelor naționale de sănătate.

Fără o suplimentare bugetară, unele instituții ar putea ajunge în situația de a nu-și mai putea achita la timp obligațiile financiare. Consecințele s-ar putea resimți atât în activitatea furnizorilor de servicii medicale, cât și în accesul pacienților la tratamente și investigații.

CNAS riscă să întâmpine dificultăți la decontarea serviciilor medicale

O componentă importantă a problemei privește bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Instituția finanțează o mare parte din serviciile medicale acordate persoanelor asigurate, inclusiv tratamente, investigații și medicamente compensate.

Potrivit informațiilor publicate în presa națională, necesarul de finanțare al CNAS pentru ultimele luni ale anului este unul dintre cele mai importante elemente ale rectificării bugetare solicitate.

Dacă fondurile suplimentare nu vor fi aprobate la timp, pot apărea dificultăți în decontarea serviciilor medicale și în efectuarea plăților către furnizori.

O astfel de situație ar putea pune presiune suplimentară asupra spitalelor și farmaciilor, în condițiile în care acestea trebuie să asigure în continuare tratamentele și îngrijirea pacienților.

Ambulanțele ar putea avea probleme cu finanțarea cheltuielilor

Riscurile nu se limitează la spitale. Serviciile de ambulanță au nevoie de fonduri pentru salarii, combustibil, întreținerea autospecialelor și celelalte cheltuieli necesare intervențiilor de urgență.

În lipsa banilor, capacitatea acestor servicii de a-și desfășura activitatea ar putea fi afectată. Problemele de finanțare sunt cu atât mai sensibile cu cât ambulanțele trebuie să răspundă permanent solicitărilor medicale.

Potrivit datelor relatate de presa națională, autoritățile sanitare au semnalat un deficit de finanțare inclusiv pentru cheltuielile de personal din ultimele două luni ale anului.

Asigurarea fondurilor necesare este esențială pentru menținerea serviciilor de urgență și pentru evitarea unor dificultăți care ar putea afecta pacienții.

Rectificarea bugetară, soluția așteptată de sistemul sanitar

O rectificare bugetară ar putea asigura resursele necesare pentru acoperirea deficitului de finanțare. Decizia este așteptată în contextul presiunilor asupra bugetelor Ministerului Sănătății și CNAS.

Sumele solicitate trebuie să acopere cheltuielile până la finalul anului, însă rămâne important de stabilit cum vor fi distribuite fondurile și ce instituții vor primi prioritate.

Autoritățile trebuie să găsească o soluție care să permită plata obligațiilor restante și continuarea activității spitalelor, ambulanțelor și celorlalte servicii medicale.

Până la adoptarea măsurilor financiare, unitățile sanitare rămân sub presiunea cheltuielilor curente, iar lipsa unei intervenții rapide poate amplifica problemele existente.

Ce riscă pacienții dacă finanțarea nu este suplimentată

O eventuală agravare a crizei financiare ar putea avea efecte asupra aprovizionării cu medicamente, achitării serviciilor furnizate de partenerii medicali și continuității unor programe de sănătate.

Pacienții care depind de tratamente regulate sau de servicii decontate ar putea întâmpina dificultăți dacă apar întârzieri în finanțarea furnizorilor.

Deocamdată, avertismentele privind riscul unui blocaj nu înseamnă că întregul sistem medical este deja oprit. Evoluția situației depinde de deciziile privind suplimentarea bugetului și de rapiditatea cu care fondurile vor ajunge la instituțiile care au nevoie de ele.