Peștera din Isverna, unul dintre locurile celebre ale României. În anii ’90 și exploratorul francez Jacques-Yves Cousteau a coborât împreună cu echipa sa în galerii.
Peştera are peste 1,5 kilometri lungime şi este parcursă de un râu subteran.
Are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România, iar din acel loc porneşte cel mai mare izvor carstic din judeţul Mehedinţi.
Aflată la 390 de metri altitune, în judeţul Mehedinţi, este una dintre cele mai puţin explorate din țara noastră.
Prima vizită a fost făcută în anii 1914 de speologi.
Legendele despre peștera Isverna sunt numeroase. Conform acestora, în galeriile cu apă cristalină s- ar afla ascunse comori. Una ar fi de argint şi ar fi ajuns acolo din ordinul împărătesei Maria Theresa a Imperiului Austro-Ungar. Alta ar fi tezaurul Serbiei, ascuns în România la jumătatea anilor 1800, când prinţii moştenitori Milan Obrenovici şi Mihail îşi disputau tronul.
„Tezaurul Mariei Theresa, tezaurul Serbiei… Dar până acum a rămas doar o iluzie.”, a declarat Ştefan Dascălu, reprezentant al Direcţiei de Administrare a Geoparcului Mehedinţi.
În Peştera Isvernei se află și alt fel de comori, cele naturale, spun cercetătorii. Greu de găsit pentru că cel mai mare izvor carstic din judeţul Mehedinţi este greu de explorat din cauza pasajelor inundate de apă, a galeriilor sculptate întortocheat şi a lacurilor subterane.
Și a liliecilor.
Accesul este permis doar speologilor (având în vedere periculozitatea) care au descoperit cele trei sifoane ale peşterii : galben, verde şi negru. De pătruns, au reuşit să pătrundă doar în două, până în prezent.
O altă legendă spune că în urmă cu 15 ani, doi exploratori din Ungaria au fost atraşi de o forţă nevăzută în adâncuri.
