Într- o călătorie virtuală, susținută de Ministerul Culturii, pentru promovarea valorilor românești este prezentat astăzi județul Mehedinți, cu satul Cerneți din comuna Șimian.

“Ceea ce face România frumoasă sunt oamenii” (Paul Martinelli) , iar pentru că omul sfințește locul, în călătoria noastră spre descoperirea frumuseților mioritice, un alt popas important îl reprezintă „Cula lui Tudor Vladimirescu” , unul dintre simbolurile importante ale României

Călătoria noastră prin județul Mehedinți ajunge azi în sarul Cerneți, comuna Șimian.

Oltenia, prin esență, adăpostește numeroase monumente cu o valoare istoric-arhitecturală, demne de atenția tuturor. Aflată pe fostul domeniu al mănăstirii Cozia, construcția nu dispune de o dată certă a ridicării, preconizându-se că aceasta s-ar fi ridicat în jurul anului 1800.  Ridicarea monumentului a fost realizată de către Tudor Vladimirescu, figură emblematică a Țării Românești, după incendierea Cernețiului de către turci.
Istoria vastă a domeniului nu a fost oprită de moarte întemeietorului în 1823, astfel că în anii Primului Război Mondial, cula a fost folosită de către diverse unități militare.

Întreaga poveste a acestui monument s-a transpus în perioada 1959-1977, când „Cula lui Tudor Vladimirescu” a devenit muzeu, poveste care continuă și astăzi pentru cei care aleg să o viziteze pentru a citi „din filele de basm” pe care clădirea le transmite prin zidurile îmbătrânite de trecerea timpului. Iar pentru a contura acest tablou pitoresc din cadrul județului Mehedinți, o vom cunoaște îndeaproape : „Cula, construită din cărămidă și lemn, are plan aproape pătrat. Se compune din parter și etaj. Parterul este alcătuit dintr-un beci mare, o cameră și casa scării care dă în cerdacul (pridvorul) de la etaj. Are o singură intrare, pe fațada principală, o ușă grea de stejar ce duce în pivnița boltită străpunsă de metereze înguste. Etajul prezintă un cerdac mare, cu zece coloane masive din cărămidă, trei camere și un coridor îngust și lung, la capătul căruia se află o „umblătoare”.

La parter și etaj se păstrează câteva guri de tragere (metereze). Ferestrele au fost mărite, luând forma dreptunghiulară, după ce casa fortificată și-a pierdut funcția de apărare. Tavanele parterului sunt boltite, din cărămidă, în timp ce tavanele etajului sunt din lemn. Învelitoarea este acoperită cu șindrilă.- Ministerul Culturii