Luni, 8 iunie 2020, de praznicul Sfintei Treimi, trei mănăstiri din județul Mehedinți au îmbrăcat straie de sărbătoare. Chinoviile de maici de la Mraconia, Cerneți și Strehaia formează troița așezămintelor monahale istorice din Episcopia Severinului și Strehaiei, care și-au serbat hramul în cea de-a doua zi după Rusalii.
Mănăstirea Strehaia, ctitorie a boierilor Craiovești, așezământ monahal istoric din Episcopia Severinului și Strehaiei a îmbrăcat veșmânt sărbătoresc de praznicul Sfintei Treimi.
”Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârșită aici de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, înconjurat de un un ales alai de sfințiți slujitori, iar răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic ,,Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana” al Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu-Severin. La sfârșitul Sfintei Liturghii, Ierarhul mehedințean a așezat la sufletele credincioșilor un cuvânt de învățătură și de binecuvântare”, precizează Episcopia Severinului și Strehaiei.
Mănăstirea Strehaia a fost constituită în curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea și își are originile în curtea boierilor Craiovești.
Craioveștii au fost una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și ruinele vechii reședințe domnești, se află pe noua listă a monumentelor istorice având cod LMI MH-II-a-A-10406.
Este singura mănăstire din țara cu altarul spre sud. Legenda preluată și de Nicolae Iorga, spune că Mihai Viteazu, care s-a născut la Strehaia ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea și orientându-se greșit, a asamblat biserica cu altarul spre Sud. Matei Basarab, a păstrat și el aceeași orientare.
Mănăstirea se găsește la câțiva zeci de metri de drumul european E70 ce leagă Timișoara de București.
