În fondul de patrimoniu al Bibliotecii Județene “I.G.Bibicescu” Mehedinți, există 6 exemplare ale Codului emis pe vremea domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caradja, trei dintre ele apărute la București și trei la Viena, tipărite în același an, 1818.
Ioan Gheorghe Caradja, a fost domnitor fanariot al Țării Românești între anii 1812-1818. Acesta a devenit faimos pentru primul cod de legi din Țara Românească, cod care îi poartă numele („Legiuirea Caradja”), dar și pentru politicile fiscale excesive, ori măsurile eficiente luate împotriva epidemiei de ciumă bubonică care a izbucnit la puțin timp de la urcarea sa pe tron (Ciuma lui Caragea).
A fost numit domnitor în Țara Românească în 1812. Istoria relatează că pentru a ocupa tronul de la București, Caradja a plătit 8.000 de pungi cu galbeni. Cum scria Ion Ghica „Sosirea acestui domn în București a fost semnalul a mari calamnități pentru țară”.
În prima sa noapte pe teritoriul Țării Românești, Palatul Domnesc din Dealul Spirei a ars până în temelii, Curtea Domnească devenind Curtea Arsă. La puțin timp, Țara Românescă a fost lovită de una dintre cele mai aprige epidemii și anume ciuma bubonică. În timpul acesteia se aproximează că au murit între 70.000 și 90.000 de oameni. Cu toate acestea, din poziția pe care o ocupa, Caradja se pare că a reușit să gestioneze bine această perioadă deosebit de dificilă.
Cea mai importantă realizare a sa, rămâne însă, codul de legi ce îi poartă numele. Acesta a început a fi aplicat în Țara Românească de la 1 septembrie 1818, până la 1 decembrie 1865,când a intrat în vigoare Codul Civil al lui Cuza.
Prin aceasta, femeile erau excluse din viața politică spunându-se că numai bărbații se fac boieri, judecători și ocârmuitori obștești, numai bărbații se fac arhierei, preoți și diaconi, femeile sunt depărtate de toate cinurile politicești, stăpâniri și slujbe publice.Cu toate acestea, se recunoștea dreptul femeii de a lăsa testament și putea să își asiste soțul la încheierea unei tranzacții sau contractarea unui împrumut.
Toate aceste prevederi erau extrem de moderne pentru acea perioadă. Tot în cadrul acestui cod există numeroase prevederi privind moștenirea, zestrea, privind robii și tiganii, stabilirea de noi taxe feudale pentru țărani.
Chiar dacă a fost un domnitor controversat, Ioan Gheorghe Caragea a adus în societatea românească, a începutului de secol XIX, o serie de idei noi, importate din Occident.
