Decizia CCR pe reforma pensiilor speciale, amânată pentru 28 decembrie

CCR a amânat decizia ce vizează reforma pensiilor magistraților pentru 28 decembrie. Reforma asumată de Guvernul Bolojan ar crește vârsta de pensionare a magistraților și le-ar diminua pensiile.

După 5 ore de deliberare, magistrații au decis să amâne o decizie pe reforma pensiilor speciale până pe data de 28 decembrie, un proiect de care depind în momentul de față 131 de milioane de euro din PNRR.

De această decizie a CCR depinde și mandatul lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului.

Această decizie de amânare vine în contextul în care în care pe parcursul zilei au fost păreri divergente în interiorul CCR între magistrați.

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, se arată în decizia CCR.

De ce a sesizat ICCJ, condusă de Lia Savonea, CCR

În data de 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în unanimitate sesizarea Curții Constituționale a României pentru a verifica constituționalitatea Legii privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).

Potrivit documentului de sesizare, legea ar încălca mai multe prevederi constituționale, întrucât:

- instituie o discriminare între magistrați și alte categorii beneficiare de pensii de serviciu;

- afectează independența justiției;

- elimină, în fapt, pensia de serviciu pentru magistrați;

- contravine standardelor internaționale stabilite de CJUE și CEDO;

- nesocotește caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;

- conține termeni ambigui, formulări neclare și lacune normative, ceea ce o face incompatibilă cu principiile de claritate și previzibilitate ale unui stat de drept.

Judecătorii au arătat că analiza efectuată a evidențiat multiple aspecte care contravin rigorilor Constituției.

Prevederile legii adoptate de Guvernul Bolojan

Anterior, pe 2 decembrie, Guvernul își asumase răspunderea în fața Parlamentului asupra proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Noul proiect, adoptat după ce forma inițială fusese declarată neconstituțională de CCR, stabilește condițiile de pensionare a magistraților și modul de calcul al pensiei. Documentul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Printre principalele modificări propuse se numără:

- corelarea vârstei de pensionare a magistraților cu cea standard din sistemul public de pensii;

- stabilirea vârstei minime de pensionare la 49 de ani până la 31 decembrie 2026;

- impunerea unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani;

- creșterea graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare nouă generație de magistrați, până la atingerea vârstei standard de 65 de ani;

- introducerea treptată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.

Proiectul prevede ca pensia să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții în ultimele 60 de luni de activitate, fără ca pensia netă să depășească 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Totodată, sunt restrânse prevederile referitoare la bonificația de 1% și la actualizarea pensiilor de serviciu. Aceste drepturi se vor aplica doar persoanelor care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii, fără a se lua în calcul vechimea acumulată ulterior.

Proiectul, inclus în al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, a mai fost contestat la Curtea Constituțională, care pe 20 octombrie l-a declarat neconstituțional, motivând nerespectarea termenului legal pentru obținerea avizului consultativ al CSM.