Actualitate· 4 min citire

100 de ani de la nașterea scriitorului și teologului Bartolomeu Valeriu Anania, la Vâlcea

100 de ani de la naşterea scriitorului şi teologului Bartolomeu Valeriu Anania, la Vâlcea

100 de ani de la naşterea scriitorului şi teologului Bartolomeu Valeriu Anania, la Vâlcea

Realitatea de Mehedinti
Scris de Realitatea de Mehedinti Publicat: 18 mar. 2021, 17:51

A intrat în monahism la 2 februarie 1942

100 de ani de la nașterea scriitorului și teologului Bartolomeu Valeriu Anania, mitropolit al Clujului.

Bartolomeu Anania, mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului s-a născut în localitatea Glăvile, județul Vâlcea, la 18 martie 1921.

A fost elev al Seminarului Central din București (1933-1941). În clasa a doua de seminar l-a întâlnit pe scriitorul Anton Holban, profesor de limba română, care a contribuit la formarea sa ca scriitor și om de cultură.

A intrat în monahism la 2 februarie 1942, la Mănăstirea Antim din București, primind numele Bartolomeu.

A fost hirotonit ierodiacon; în peregrinările sale prin țară, a fost ierodiacon la mănăstirile Polovragi și Baia de Arieș.

L- a cunoscut pe Tudor Arghezi, căruia îi va fi apropiat vreme de un sfert de secol.

Între anii 1941-1948, a urmat studii superioare de Teologie la București, Cluj și Sibiu.

A urmat studii incomplete de medicină la Sibiu și Cluj (1945-1946) și de muzică instrumentală la Cluj, unde a frecventat și a participat la cenaclul literar al medicului scriitor și profesor universitar Victor Papilian.

În perioada iulie-decembrie 1947, a fost stareț al Mănăstirii Toplița.

Bartolomeu Anania l-a cunoscut pe patriarhul Justinian (1948-1977) în toamna anului 1948, la Mănăstirea Bistrița. Timp de peste 25 de ani îi va fi colaborator apropiat.

A ocupat funcțiile de intendent al palatului patriarhal (1948-1949), inspector patriarhal pentru învățământul bisericesc (1949-1950), decan al Centrului de Îndrumare Misionară și Socială a clerului, la Curtea de Argeș, unde a predat cursuri de istorie bisericească și omiletică (1951-1952).

Între anii 1964-1965 a fost director al bibliotecii patriarhale.

Între anii 1965-1976 a lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America și Canada, ca secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Cancelariei eparhiale, director al Departamentului Publicațiilor, reprezentant al relațiilor interbisericești.

A fost membru în două comisii ale Conferinței Permanente a Episcopilor Ortodocși din America de Nord și de Sud: Comisia Ecumenică și Comisia de Studii și Proiecte. Susține conferințe în Detroit, Chicago, Windsor și Honolulu. A fost redactor al revistei și almanahului „Credința” și al casetei de literatură „Noi”.

La 29 octombrie 1967 a fost hirotonit preot de episcopul Victorin al Americii.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i- a acordat rangul de arhimandrit.

În perioada 1976-1982 a fost directorul Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. În 1982 s-a pensionat și s-a retras la Mănăstirea Văratec.

Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe arhimandritul Bartolomeu Anania pentru scaunul de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, la 21 ianuarie 1993. A fost hirotonit și instalat arhiereu la 7 februarie 1993, în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca.

În urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 4 noiembrie 2005, de înființare a unei Mitropolii la Cluj, inițiativă validată de Adunarea Națională Bisericească la 1 martie 2006, Bartolomeu Anania a fost întronizat Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului (devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului), la 25 martie 2006, de praznicul Bunei Vestiri, de către patriarhul Teoctist (1986-2007).

A fost distins cu “Crucea patriarhală”, “Ordinul Sfântului Mormânt” al Patriarhiei Ierusalimului, “Ordinul Sfinților Apostoli Petru și Pavel” al Patriarhiei Antiohiei.

În anul 2000 i-au fost decernate medalia jubiliară „Mihai Eminescu” și Ordinul Național pentru Merit în grad de Mare Cruce.

Pe 22 noiembrie 2010 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Valeriu Anania, numele de autor, a debutat editorial în 1966, cu poemul dramatic „Miorița”.

În 1978 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.

S-a afirmat de tânăr ca poet, prozator, eseist și dramaturg.

Lucrări din opera sa: „Miorița” (1966, poem dramatic); „Meșterul Manole” (1968, poem dramatic); „Du-te vreme, vino vreme” (1969, poem dramatic); „Steaua zimbrului” (1971, poem dramatic), toate reeditate; „Istorii agrippine” (1976, versuri); „Străinii din Kipukua” (1979, roman); „Rotonda plopilor aprinși” (1983, volum de memorii); „Anamneze” (1984, versuri); „Amintirile peregrinului Apter” (1991, nuvele și povestiri); „Cerurile Oltului”, eseuri teologice (1990, ed. a II-a, 1998); „Din spumele mării: pagini despre religie și cultură” (1995); „Pledoarie pentru Biserica neamului meu” (1995); „Apa cea vie a Ortodoxiei. Cuvântări, predici, meditații” (2001; ed. a II-a, 2006); „Memorii” (2008, Iași); „Cuvinte de învățătură. Predici” (2009).

Cea mai importantă strădanie a sa o constituie revizuirea întregului text al Sfintei Scripturi în limba română, care a apărut în anul 2001, ca „ediție jubiliară a Sfântului Sinod”.

A publicat numeroase articole cu profil teologic, predici, note în periodicele bisericești. (surse: www.mitropolia-clujului, doxologia, „Memorii”- Valeriu Anania)

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Mehedinti și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate