Actualitate· 4 min citire

Mănăstirea Sfânta Ana din Orșova, ctitoria marelui gazetar Pamfil Șeicaru, și-a serbat hramul

manastire orsova

manastire orsova

Scris de Alina Popescu Publicat: 25 iul. 2019, 18:32

 

Joi, 25 iulie, când Biserica Ortodoxă prăznuiește Adormirea Sfintei Ana, mănăstirea mehedințeană ,,Sfânta Ana" din localitatea Orșova și-a serbat hramul.

Manifestările prilejuite de această mare sărbătoare au început încă din seara zilei de miercuri, când a fost săvârșită slujba privegherii, de către o delegație trimisă din partea Episcopiei Severinului și Strehaiei, prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Nicodim.

În dimineața zilei de joi a fost săvârșită slujba religioasă de către Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepscopiei Timișoarei.

La ceremonie a participat și un sobor de preoți și diaconi, în timp ce la strană răspunsurile au fost date de către psalții Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.

Mănăstirea „Sfânta Ana”, ctitoria de pe Dealul Moșului

Așezată pe coama Dealului Moșului ce domină Orșova și împrejurimile sale, de unde privitorul poate admira pitorescul golfului Cerna cu potcoava noului oraș ce se ridică în jurul malurilor sale, dar și o parte a imen¬sului lac de acumulare până la „Porțile de Fier”, Mănăstirea „Sfânta Ana” ține să amintească celor ce-i trec pragul că aceste locuri sunt încărcate de istorie și că aici a reînviat viața monahală, cu îndemnul sacru al vieții moral-creștine. Înălțarea cinstitului așezământ constituie o mulțumire adusă lui Dumnezeu de către ctitorul Pamfil Șeicaru pentru că l-a ocrotit pe toată durata războiului, de la Orșova la Mărășești, pentru că i-a salvat viața în timpul grelelor lupte duse pe acest deal în vara și toamna anului 1916. Atunci a fost îngropat chiar pe această coamă de deal, într-un tranșeu, de explozia unui obuz, împreună cu prietenul și camaradul său de arme Petre Găvănescu.

Scăpând cu viață, Pamfil Șeicaru s-a legat să ridice în acest loc, atunci când va avea posibilități materiale, o mănăstire în spiritul tradițiilor noastre românești. Construcția mănăstirii s-a desfășurat între anii 1936 și 1939, după un proiect al arhitectului bucureștean Ștefan Peterneli, execuția lucrărilor fiind condusă de inginerul Gheorghe Betelevici. Ridicarea vetrei monahale a fost precedată de tăierea prin pădure a unui drum de acces pietruit, numit inițial „Drumul Eroilor”, ce urca din centrul vechii Orșove, șerpuind printre dealuri, și care pe parcursul său de 1.500 metri era străjuit de șapte troițe cu bănci de popas, sculptate din lemn de stejar masiv. Pe fiecare troiță erau săpate dedicații pentru fiecare regiment ce a participat la luptele de la Alion, Cerna și eliberarea Orșovei în acele zile fierbinți din august-noiembrie 1916.

Odată încheiate lucrările, mănăstirea trebuia târnosită, cu hramul Sfintei Ana, după numele mamei ctitorului, și introdusă în circuitul monahal ca așezământ de maici. Din păcate, Episcopul Vasile Lăzărescu, viitorul Mitropolit al Banatului, a refuzat târnosirea, motivându-și opoziția prin aceea că lucrările de construcție nu au fost precedate de acordul episcopiei. În acest fel, sfințirea mănăstirii a fost mult întârziată din cauza izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial. Situația a rămas fără schimbare odată cu instaurarea regimului comunist. Slujba de sfințire a avut loc abia la data de 2 decembrie 1990, fiind oficiată de Preasfințitul Damaschin Severineanul, fost Episcop-vicar al Mitropoliei Oltenei.

De numele lui Pamfil Șeicaru se leagă și întemeierea ziarului „Curentul”. Astfel, în anul 1928, Pamfil a fondat prestigioasa publicație pe care a condus-o, semnând zilnic în paginile ei, până în luna august 1944, la rubrica „Editorial”. Ziarul a fost înzestrat cu un edificiu propriu și cu o tipografie, în vremea aceea printre cele mai moderne din lume. Publicația a reapărut la Munchen, în Germania, între 3 ianuarie 1978 și decembrie 1980, seria a doua – caz unic în lume ca o publicație să reapară după 50 de ani de întrerupere cu același director-fondator și editorialist.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Mehedinti și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate