Actualitate· 3 min citire

156 de ani de la nașterea lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministrul României Mari, inițiatorul reformei agrare și electorale, lider al liberalilor români

156 de ani de la nașterea lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministrul României Mari, inițiatorul reformei agrare și electorale, lider al liberalilor români

156 de ani de la nașterea lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministrul României Mari, inițiatorul reformei agrare și electorale, lider al liberalilor români

Realitatea de Mehedinti
Scris de Realitatea de Mehedinti Publicat: 20 aug. 2020, 18:05

A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles

Astăzi se împlinesc 156 de ani de la nașterea lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministrul României Mari, inițiatorul reformei agrare și electorale, lider, timp de 19 ani al liberalilor români.

La sfârșitul Primului Război Mondial, România și-a împlinit obiectivul național al Marii Uniri, în timp ce la putere se afla un guvern liberal.

În perioada de neutralitate a României (1914-1916), Ion I.C. Brătianu, președintele PNL și premierul României, a purtat, vreme de doi ani, negocieri dure cu reprezentanții Antantei (Anglia-Franța-Rusia) pentru a primi garanții ferme că la finalul războiului, dacă România va lupta alături de aceste puteri și vor fi învingătoare, România va primi Transilvania.

După îndelungi tratative, pe 04 august 1916, au fost semnate tratatele de colaborare cu membrii Antantei. Se recunoștea legitimitatea unirii cu România a Transilvaniei și Bucovinei, respectând totodată integritatea teritoriului românesc. În ciuda opoziției filogermanilor, influența premierului Ion I.C. Brătianu asupra Regelui Ferdinand I a fost decisivă. Regele Ferdinand a convins să intre în război de partea Antantei și împotriva țării în care s-a născut, Germania.

Fără ajutorul promis de Rusia, România întâmpină mari dificultăți și este presată să încheie o pace separată cu Puterile Centrale. În 1918, Ion I.C. Brătianu nu s-a arătat dispus să dea cu piciorul visului de unire al tuturor românilor și să încheie o pace pe care o considera rușinoasă, astfel că depune mandatul guvernului.

Ion I.C. Brătianu s-a întors în fruntea Guvernului în noiembrie 1918 și a fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În urma negocierilor politice extrem de dure purtate de Ion I.C. Brătianu, alături de Regina Maria, Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au reunit cu România și au fost recunoscute ca teritorii românești de către marile puteri.

Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și apoi în intervalul 1933-1937.

Ion I.C. Brătianu le-a promis soldaților pe front că va iniția reforma agrară. Și ce a promis, a și făcut. Imediat după război, au fost inițiate cele mai importante reforme ale României interbelice: reforma agrară și cea electorală.

Constituția din 1923 era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri. Proiectul adoptat a fost cel al lui Ion I.C. Brătianu. Constituția stipula că România este monarhie constituțională, fiind un stat național unitar și indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Erau garantate drepturile și libertățile cetățenești, fără deosebire etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetățenilor în societate și înaintea legilor, libertatea conștiinței și întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenței, inviolabilitatea domiciliului. A fost instituit votul universal, egal, direct obligatoriu și secret.

Cele mai multe măsuri din guvernarea lui Ion I.C. Brătianu au vizat alinierea țării noastre la noile realități postbelice: legea pentru organizarea și exproprierea căilor ferate, legea pentru învățământul primar (caracter „unitar, obligatoriu și gratuit”, durata fiind de 7 ani), legea organizării judecătorești, prin care judecătorii deveneau inamovibili.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Mehedinti și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate